Minijoburile și salariile conform contractului colectiv de muncă par simple la prima vedere. În practică, tocmai aici apar cele mai multe greșeli de salarizare, iar acestea ies adesea la iveală abia la un control al asigurării de pensii, uneori după ani de zile. Iată cele mai frecvente capcane și cum le evitați.
De ce greșelile de salarizare costă scump
Greșelile de salarizare rămân rareori fără urmări. Asigurarea de pensii îi controlează periodic pe angajatori, cel puțin o dată la patru ani, și poate cere contribuții pentru anii anteriori. Dacă se constată cu această ocazie că un minijob era de fapt un raport de muncă supus asigurărilor sociale obligatorii, devin datorate contribuțiile integrale, adesea cu majorări de întârziere.
La acestea se adaugă controalele serviciului vamal de control al muncii nedeclarate, mai ales în domeniile de activitate cu obligația de notificare imediată a angajării, precum și pretențiile angajaților înșiși, de exemplu la concediu, la plata în continuare a salariului sau la salariul conform contractului colectiv de muncă. Vestea bună: cele mai multe greșeli urmează tipare cunoscute și pot fi evitate prin proceduri clare.
Greșeala 1: plafonul de câștig la minijob
Un minijob există atunci când câștigul regulat nu depășește plafonul de câștig pentru minijoburi. Din 2022, acest plafon este legat de salariul minim și crește odată cu acesta. În 2026 este de 603 euro pe lună, la un salariu minim de 13,90 euro pe oră. De la 1 ianuarie 2027, salariul minim crește la 14,60 euro, iar plafonul la 633 de euro pe lună.
Greșeala tipică: salariul minim crește la începutul anului, orele convenite rămân aceleași, iar câștigul depășește plafonul. Atunci nu mai este un minijob. De aceea, verificați înainte de fiecare început de an orele tuturor angajaților cu minijob și adaptați contractele la timp.
O depășire ocazională și imprevizibilă este permisă în limite stricte, de exemplu când un angajat cu minijob preia pe termen scurt înlocuirea unui coleg bolnav. Aceasta este valabilă însă în cel mult două luni calendaristice într-un interval de douăsprezece luni, în aceste luni cel mult până la dublul plafonului, și nu pentru munca suplimentară planificată. Cine îi pune pe angajați să lucreze regulat mai mult are nevoie de o altă formă de angajare.
Pentru câștigurile de peste plafonul minijobului și de până la 2.000 de euro pe lună se aplică așa-numita zonă de tranziție, cu contribuții reduse ale angajatului. Aceasta este adesea o alternativă bună atunci când un minijob nu mai este potrivit.
Greșeala 2: lipsa unui număr fix de ore convenit
Mulți angajați cu minijob lucrează la cerere, fără ca în contract să fie prevăzut un timp de lucru săptămânal. Acest lucru este periculos. Conform Legii privind munca cu timp parțial și contractele pe durată determinată, la munca la cerere fără timp de lucru săptămânal convenit se consideră convenit un timp de lucru de 20 de ore. Pentru 20 de ore pe săptămână trebuie plătite salariul și contribuțiile sociale, iar acest lucru depășește cu mult plafonul minijobului.
La un control, aceasta poate însemna că se cer contribuții pentru un câștig care nu a fost plătit niciodată. Soluția este simplă: conveniți în scris un număr fix de ore pe săptămână sau pe lună, care să se încadreze în plafonul de câștig.
Greșeala 3: neînregistrarea timpului de lucru
Pentru angajații cu minijob și pentru angajații din domeniile de activitate cu obligația de notificare imediată a angajării trebuie înregistrate începutul, sfârșitul și durata timpului de lucru zilnic, cel târziu la șapte zile după ziua lucrată. Înregistrările trebuie păstrate cel puțin doi ani.
Dacă lipsesc, la un control serviciul vamal nu poate verifica dacă s-a plătit salariul minim, iar angajatorul riscă amenzi. Pentru salarizare, înregistrările sunt oricum baza: fără fișe de pontaj, un salariu orar nu poate fi calculat corect. Pentru aceasta este suficient un formular digital simplu sau o aplicație.
Greșeala 4: omiterea notificării imediate a angajării
În anumite domenii de activitate, angajații noi trebuie declarați la asigurarea de pensii cel târziu la începerea lucrului, nu abia la prima calculare a salariului. Printre acestea se numără construcțiile, restaurantele și serviciile de cazare, transportul de persoane, expedițiile, transportul și logistica, curățenia clădirilor, construcția de standuri expoziționale, serviciile de pază și securitate, precum și serviciile de coafură și cosmetică.
Notificarea imediată a angajării se face în câteva minute, dacă datele sunt disponibile. Greșeala apare aproape întotdeauna pentru că un angajat nou începe spontan luni dimineață, iar datele ajung la biroul de salarizare abia după câteva zile. De aceea, stabiliți regula: nimeni nu lucrează înainte ca notificarea imediată să fie confirmată. Un chestionar de personal digital, pe care angajații noi îl completează pe telefonul mobil, accelerează considerabil acest proces.
În aceste domenii, angajații trebuie în plus să aibă asupra lor un act de identitate în timpul lucrului, pentru a putea fi identificați la un control. Informați-i în scris pe angajații noi despre acest lucru.
Greșeala 5: ignorarea salariului conform contractului colectiv de muncă și a grupelor salariale
Salariul minim legal este limita de jos. În unele domenii de activitate se aplică salarii minime pe ramură mai mari, obligatorii pentru toate afacerile din domeniu, de exemplu în curățenia clădirilor sau în serviciile de îngrijire. Acestea se aplică și afacerilor care nu sunt obligate printr-un contract colectiv de muncă și, de asemenea, angajaților cu minijob.
O greșeală frecventă este grupa salarială greșită. Cine desfășoară activități dintr-o grupă salarială superioară are dreptul la salariul mai mare, indiferent de ce scrie în contractul de muncă. De aceea, verificați la angajare ce activitate desfășoară efectiv angajatul și, la fiecare modificare a contractului colectiv de muncă, dacă grupele salariale mai sunt corecte.
Contractele colective de muncă conțin adesea și termene de decădere, precum și reglementări privind sporurile, concediul și timpul de deplasare. Dacă un contract colectiv de muncă se aplică afacerii dumneavoastră și ce reguli decurg din el, este bine ca, în caz de îndoială, să cereți o verificare din perspectiva dreptului muncii.
Greșeala 6: sporuri calculate greșit
Sporurile pentru munca de duminică, din zilele de sărbătoare legală și de noapte pot fi, în limitele legale, scutite de impozit și parțial scutite de contribuții sociale. Condiția este ca ele să fie plătite în plus față de salariul de bază și pentru ore lucrate efectiv în aceste intervale.
Greșeala tipică o reprezintă sporurile forfetare, plătite independent de timpul de lucru efectiv, sau un salariu de bază în care sporurile sunt deja incluse prin calcul. În acest caz, scutirea de impozit se poate pierde. Soluția: calculați sporurile numai pe baza orelor înregistrate și separați-le clar în contract de salariul de bază.
Greșeala 7: concediul și boala la angajații cu minijob
Angajații cu minijob sunt salariați cu aceleași drepturi ca angajații cu normă întreagă. Au dreptul la concediu de odihnă plătit, proporțional cu zilele lor de lucru, la plata în continuare a salariului în caz de boală și la plată în zilele de sărbătoare legală în care altfel ar fi lucrat.
În practică, acest lucru este adesea uitat, pentru că angajații cu minijob sunt plătiți doar când lucrează. Aceasta poate duce la pretenții de plată ulterioare, dacă angajații își valorifică drepturile mai târziu. Prin contribuțiile pentru compensarea cheltuielilor angajatorului, asigurarea pentru angajatori de la Knappschaft-Bahn-See rambursează, în caz de boală, 80 la sută din salariul plătit în continuare, iar în cazul protecției maternității, costurile integrale.
Greșeala 8: mai multe locuri de muncă și angajarea de scurtă durată
Dacă un angajat are mai multe minijoburi la angajatori diferiți, câștigurile se cumulează. Pe lângă un loc de muncă principal este posibil un minijob, iar fiecare minijob în plus se cumulează cu locul de muncă principal. De aceea, la angajare întrebați de alte locuri de muncă și cereți să vi se comunice modificările.
Angajările de scurtă durată sunt limitate la trei luni sau la 70 de zile de lucru pe an calendaristic și nu pot fi exercitate ca ocupație principală. De exemplu, cine este înregistrat ca șomer sau se află între două locuri de muncă exercită de regulă activitatea ca ocupație principală. În acest caz, o angajare de scurtă durată nu este posibilă.
Cum evitați aceste greșeli
- Contracte cu număr fix de ore: încadrate în plafonul de câștig și încheiate în scris
- Început de an: verificați orele tuturor angajaților cu minijob înainte de fiecare majorare a salariului minim
- Timp de lucru: înregistrat digital, în termen de șapte zile
- Angajați noi: obțineți datele înainte de prima zi de lucru și cereți confirmarea notificării imediate a angajării
- Contract colectiv de muncă: verificați grupa salarială la angajare și la fiecare modificare a contractului colectiv
- Sporuri: numai pe baza orelor efective și separat de salariul de bază
- Fișe de pontaj: la biroul de salarizare până în a treia zi lucrătoare a lunii următoare
GKM preia salarizarea pentru minijoburi, salarii conform contractului colectiv de muncă și sporuri și vă atrage atenția înainte de sfârșitul anului asupra minijoburilor care ar depăși noul plafon. Angajații noi completează chestionarul de personal în format digital, iar declarația este trimisă de îndată ce datele sunt disponibile. Cum arată acest lucru în practică vedeți pe paginile despre curățenia clădirilor și despre coafură și cosmetică.
Surse
Legile și instituțiile pe care le menționează articolul. Textele legilor trimit la gesetze-im-internet.de.
Acest articol oferă informații generale și nu înlocuiește consultanța fiscală sau juridică pentru cazuri individuale. De întrebările fiscale se ocupă consultantul fiscal.